Strain

Astazi am iesit pe la 3 dupa praz. Nici nu ma uitasem bine pe fereastra pana atunci. Trebuia sa fac rost de praz pentru o reteta de ciocanele de pui cu ceva stil asiatic. Poate o sa pun si reteta.

Si am iesit. Mi-a starnit sentimente pe care nu le mai simtisem demult. Prima oara cand le-am simtit a fost cand m-am mutat in Bucuresti, in primele zile. Stateam undeva in Drumul Taberei intr-un bloc, la parter. Camera imi era straina, iar mediul de afara imi parea ostil- mi-a intarit si mai mult ideea asta faptul ca a doua zi cineva lasase un mesaj pe masina: “Daca mai parchez aici, ti-o sparg, sau nu o mai gasesti intreaga”, ceva de genu asta. Oricum important era ca ma simteam ca un strain, intr-un loc strain, toata chestia asta era coplesitoare.

Cam asa m-am simtit azi. Parca nu recunosteam locul- foarte familiar de altfel- mirosul, caldura, masinile, tipii cu tricouri mulate, fetele cu ochelari de soare toate erau la fel ca in fiecare zi, o zi de Bucuresti, dar simteam pentru prima oara de mult timp ca eu nu fac parte din ziua asta.

Ce sa mai zic cand am ajuns in piata. Cautam praz pe tarabe, stiam cum arata, dar cred ca se vedea pe fata mea ca sunt un strain. M-am plimbat putin cand o tanti m-a indrumat spre locul cu prazu.

Pe drumul de intoarcere parca incepeam sa intru in decor, dar tot ma simteam in plus.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s