Adio, arme

sau A Farewell to Arms( nu-i asa ca suna mai bine?) a lui Hemingway l-am citit din bunavointa unui bun samaritan, ce mi-a imprumutat cartea. M-am bucurat de ea si mi-a mai potolit nebunia pentru scriitura lui.

Povestea propiu-zisa: Un american, Francis Henry, se implica in primul razboi mondial si hotaraste sa ajute aliatii ca sofer de ambulanta. El lucreaza pe frontul italian pana cand este ranit grav la genunchi si trebuie sa stea in spital. Este ingrijit de infirmiera Catherine de care se indragosteste si de acolo si povestea principala a cartii.

Intalnim acelasi stil cu care ne-am obisnuit, aproape ca te lingi pe degete de cat de delicios este:). Insa tranducerea defectuoasa de atunci, face ca aceasta carte sa scada din punct de vedere stilistic fata de surioarele ei pe care le-am citit in traducere recenta. Un exemplu, destule repetitii, unele enervante, arhaisme- fotoliu cu rotile?!!, a trage la fit?! wtf!?

Cartea dovedeste din nou ca iubirea este un element izolant, iar moartea este cea care ne reuneste.

Ma gandesc daca sa dau niste spoilere si sa intru mai indetaliu sau sa las asa. Nu stiu, ma gandesc zilele astea.

Cat despre recomandare. Da, orice de Hemingway.

Film pentru cei care nu vor sa citeasca cartea sau nu pot da de ea. Nu stiu nimic despre el, va uitati pe barba voastra:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s