Decembrie

August(1)

Noiembrie(2)

Povestea nr 3.

Ce fata are cu zâmbetul ăla tâmp, parcă e tot timpul fericit, are capul mult prea mic pentru trupul lui şi e atât de îndesat, încât ai zice că n-are gât. Nu cred că omul ăsta a avut un gând mai profund decât cum să fac să-mi măresc muşchii şi cum să fac ca să-mi pară mai mare. Şi uitate şi la proastele alea, care îl aprobă şi îi fac pe plac şi printre ele se afla şi iubita mea. Ea care îmi spunea că nu-i plac tipi ăştia cu muşchi, că îi se par oribili, dar acum se tot uita la braţele gigantice ce se mişcă deasupra unei chitare în vreme ce degetele ciupesc câteva corzi. Un cover pe care îl cânta fals. Şi ce freză are, cărare pe mijloc, de acu 20 de ani… Doamne, ce dracu am. Ce aş vrea să-l pocnesc, exact acum când cântă. Deşi e naşpa, el nu are nicio vină că a mea prietenă râde şi se hlizeşte la fiecare gest al lui.

Limbile ceasului încă nu arătau miezul nopţii. Abia se făcuse 11. În noaptea aceea era important pentru că eram la o petrece de revelion, iar punctul de trecere în noul an era crucial. Câţiva prieteni şi mai multe cunoştinţe ne adunaserăm într-un loc pentru a sărbătorii trecerea încă unui an. Toţi se simţeau euforici de parcă au realizat ceva măreţ, de parcă anul nu ar fi putut trece fără ei. Mă simţeam bine până când a venit musculosu’ cu chitara. De ce dracu’ o fi adus o chitară la o petrecere de revelion. Nu pot să-mi dau seama. Aşa am ajuns să stau lângă sticlă de whisky. Îmi umpleam paharul pe jumătate cu whisky, şi din când în când luăm o duşcă dintr-o sticlă de bere, ca să mai sting din arsura tăriei. Nici nu mai ştiu câte pahare am băut, dar nu ţineam cont.

–          Hai să dansezi. Ai stat toată noaptea stană de piatră.

–          Nu, te rog.

–          Haide, mi-ai promis

–          Bine, lasă-mă să termin de băut paharul ăsta.

–          Nu, asta mi-ai zis şi data trecută.

A pus paharul meu pe masă, apoi m-a tras de mână în mijlocul sufrageriei unde alte câteva persoane dansau. Partenera mea de dans era cea mai bună prietenă a iubitei mele. Ne înţelegeam destul de bine şi era frumoasă, atât cât să mă facă să o plac. După ce am cunoscut-o îmi imaginasem de multe ori cum e în pat şi am avut şi un vis erotic cu ea în rolul principal. Dansa mult mai incitant decât prietena mea şi de fiecare dată când mergeam într-un club îmi făcea plăcere să o văd, chiar dacă dansa cu altcineva. În seara de revelion părea extrem de dispusă să mă distreze. Venise de multe ori să mă ia la dans şi încercase să întreţină o conversaţie, însă eu nu aveam chef. Faptul că iubita mea nu avea timp pentru mine mă calcă pe nervi. Aşa că, eram prea ocupat să beau whisky şi să îi urmăresc toate gesturile.

Dansăm lehamite, fără chef, clătinându-mă când într-o parte, când în alta, mişcând uşor braţele. Când partenera mea de dans m-a văzut aşa, mi-a luat mâinile şi le-a pus pe şoldurile ei. Era caldă iar prin materialul fin al fustei îi simţeam dunga chiloţilor. Gâtul şi părul îi miroseau a parfum, destul de puternic, dar nu mă deranja, chiar îmi plăcea atunci. Imediat, m-am gândit că aş putea să o trag după mine într-o cameră şi să-mi îndeplinesc fantezia. Gândul acesta împreună cu parfumul şi cu şoldurile ei m-au stârnit şi am simţit asta şi în pantaloni. Restul melodiei m-am gândit numai la ea dezbrăcată pe un pat în timp ce se juca cu o eşarfă, de culoare metalică, pe care o trecea uşor printre picioare. Când s-a schimbat ritmul am realizat cine era parteneră mea şi m-am scuzat, motivând că trebuie să mă duc la baie. În timp ce mă spălam pe fata mă gândeam cât de jalnic sunt pentru că eram pe punctul de a strica ceva important pentru mine. Îmi era ruşine de gândurile mele.

Eram hotărât să mă duc la iubita mea. Să o iau în braţe, să o strâng tare la piept şi să o sărut. Să mă întrebe: Ce e cu tine?, iar eu să-i zic ceva lăcrimos, cum ar fi, când te văd nu pot să mă abţin sau zâmbetul tău mă topeşte, mi-am zis eu pe când mă uitam în oglindă la picăturile ce se scurgeau de pe fata mea.

Numai că atunci când am văzut-o, mi-au trecut toate gândurile. Se afla în acelaşi loc, cu prietenele ei, pe lângă chitarist. El nu mai cânta, doar îşi ţinea chitara pe genunchi, zâmbea şi-şi tot dădea părul într-o parte. Ea când m-a văzut a zâmbit şi mi-a făcut cu ochiul. Eu am privit-o pentru o secundă şi m-am uitat în altă parte. Am dat pe gât ce aveam în pahar şi l-am umplut din nou. Reţeta din seara aceea: whisky şi bere.

–          Te simţi bine? A venit şi m-a întrebat.

–          Da, mă simt foarte bine, am ridicat paharul şi i-am făcut cu ochiul

–          Eu mă distrez cu feţele şi Alex e de pomină

–          Mă bucur că îţi place chitaristul.

–          Nu vrei să vii şi tu cu mine, la fete?

–          Nu mersi, mai stau pe aici.

Mi-a făcut cu mâna şi a plecat, sprintenă, înapoi în grupul de fete. Eu am rămas privindu-le, sorbind din whisky când, fosta partenera de dans, a venit şi m-a luat de mână, cu promisiunea că ieşim la aer curat. Eram ameţit şi camera se învârtea puţin. Dar trebuia să beau pentru că asta fac bărbaţii când sunt geloşi. Bea, fumează, dau din cap pe melodiile favorite, vomita şi adorm pe un pat, în timp ce cameră îşi vede de treabă şi se învârte in continuare. Am trecut printr-un dormitor întunecat, unde câteva cupluri profitau de intimitate, apoi am mers pe un hol şi, în cele din urmă, am ieşit pe un balcon. Era mic şi avea vedere un alt bloc, ceva mai încolo. Fără să zică ceva, a scos două ţigări şi mi-a înmânat şi mie una. Stăteam sprijinit pe o bară de fier, fumând. Îmi era lene să vorbesc şi doar fumam.

–          Hei, ai grijă ce faci, nu vreau să cazi de aici, mi-a zis fosta partenera de dans, actuala prietenă de pe balcon. Îi simt grijă în voce când zice asta şi mă aşez mai bine.

–          Ai cam băut în seara asta… Eu nu am zis nimic, m-am uitat la ea şi am zâmbind, dând din cap.

–          Am văzut cum te-ai uitat toată seara la ea, face o pauză, de asta ai băut? Căută cu privirea ochii mei

Am tras din ţigară şi am expirat fumul afară, uşor, lin, fără nicio grabă. Ea aştepta un răspuns, dar eu nu aveam de gând să îl dau.

–          Of, Doamne, da ursuz mai eşti când bei.

–          Astă seară da, când beau nu cred că sunt. Adică nu mi-a zis nimeni că devin ursuz când beau.

–          Stai liniştit că nu-i place de Alex ăla. Cred că vrea să te facă gelos

–          De ce ar face asta? Am zis şi mi-am încrucişat braţele. Răcoarea mi se strecură pe piele uşor dar sigur. Era frig, nu ningea şi nici nu era zăpadă pe stradă.

–          Aşa… ca să o iubeşti mai mult, să o preţuieşti, ştii.

–          Cum o iubesc mai mult, dacă mă face gelos?. E un plan idiot

–          Planul cum o fi el, dar uite că a funcţionat.

–          Eu fiind ofticat, aproape beat, asta, e o victorie?

–          Nu ştiu, poate nu bănuia că o să iasă aşa.

–          Stai aşa, ţi-a zis ceva de chestia asta?

–          Nu, n-am vorbit. Am zis şi eu aşa că te-am văzut amărât şi mă gândeam că asta te roade.

–          Aha

–          Hai, aruncă ţigara şi hai înapoi, mi-e frig.

–          Stai puţin, vreau să te întreb ceva. La tine s-a întâmplat acel coup de faudre, de care vorbesc francezii, am zis expresia stâlcit, cu limba moale

–          Cee? A râs scurt, fals, apoi a continuat, hai la căldură până nu te damblageşti de tot. M-a luat de mână şi a dat să plece, dar eu am fost ferm pe poziţie

–          Vorbesc serios… Tu te-ai îndrăgostit vreo dată, aşa, dintr-o dată. Ai văzut pe cineva şi erai hipnotizat, înnebunit?, am aruncat chiştocul şi l-am urmărit în timp ce plutea în aer. S-a lovit de zidul blocului, apoi de un pervaz şi a ajuns pe trotuar.

–          Vrei să vorbim despre asta acum? Aici?

–          Da, te rog, nu vreau să intru. O vedeam zgribulita şi îmi părea rău, dar trebuia să ştiu.

–          Bine. Păi, şi-a lăsat capul uşor pe spate, privind în sus, şi o pală de vânt a venit şi i-a mângâiat părul negru, proaspăt vopsit, nu ştiu. Da, cred că da, vedetele nu sunt incluse, nu?

Am dat din cap.

–          Atunci, au rămas doi, un băiat din clasa 8-a, în timp ce eu eram în a 6-a, şi celălalt, unu pe care l-am văzut la un concert şi cu care am fost împreună câtva timp. De ce întrebi?

–          Zi-mi cum a fost cu asta de la concert

–          Păi, eram cu nişte prieteni la un concert, într-un club şi l-am văzut pe tipu’ ăsta la bar. Îşi luă un cocktail de culoare roşie. Nu ştiam ce este, dar mi-am luat şi eu la fel. Tipu’ era aşa de frumos, un pic bronzat, se sfârşea vară pe atunci, avea părul castaniu, cu ochii albaştri şi era bine făcut. Mi-a plăcut din prima. A zâmbit privind în gol, însufleţită de această amintire plăcută.

–          Aşa

–          Astfel am aflat că nu îmi place bloody mary şi cu paharul în mâna m-am dus pe lângă el. Mă uitam în direcţia lui şi beam din porcăria aia, în timp ce-i zâmbeam cât puteam eu de frumos. După câteva minute a venit la mine, a zâmbit, s-a prezentat şi mi-a propus o nouă bloody mary. Am râs şi i-am zis că mă mulţumesc cu un dans, după care am lăsat băutura pe o masă şi n-am mai luat-o. Şi… asta a fost.

–          Şi aţi fost împreună un timp, ai zis?

–          Îhî

–          Şi de ce v-aţi despărţit?

–          Ete na!, ce e cu atâtea întrebări? De când te interesează pe tine cu cine am ieşit şi de ce?

–          Eram curios doar.

–          Doar atât?

–          Te întreb şi pentru că de când cu musculosu asta de chitarist, mă gândeam dacă vreo fata s-a îndrăgostit de el. Iar eu mi-am dat seama că nu m-am îndrăgostit niciodată, aşa, dintr-o dată. Adică, am văzut şi eu multe fete frumoase de care mi s-au lipit ochii, însă pe toate fetele cu care am fost, am ajuns să le iubesc doar după ce am găsit puncte comune, după ce le-am cunoscut mai bine sau am ajuns să le îndrăgesc dintr-un motiv sau altul. Aici nu pun iubirile alea puerile de când eram mic.

–          Poate ar trebui să le pui la socoteală şi pe alea. Atunci erai mic şi încă nu te gândeai doar la sex, cum faceţi voi, în general, atunci a arătat cu degetul spre mine. Poate acum ai ajuns să judeci prea mult atracţiile astea, ştii, cred că îţi laşi mintea să funcţioneze prea mult când vine vorba de lucrurile astea.

–          De aia voi femeile vă îndrăgostiţi aşa de repede, am intervenit eu, râzând.

–          Hei, imediat mi-a tras un pumn în umăr, credeam că vorbeşti serios, a spus ea şi a dat să plece.

–          Vorbeam serios, dar mă gândeam să râdem puţin. Scuze, continuă.

–          Păi, ce să mai zic… poate eşti prea raţional când vine vorba de problemă de inimă, ca să zic aşa, când a spus asta s-a uitat la mine, a zâmbit, apoi a continuat să privească spre blocul de peste drum.

–          Nu ştiu, dar să nu îţi închipui că tratez fiecare femeie ca pe o problemă de matematică şi îi analizez fiecare trăsătură. Tu cum te-ai simţit când l-ai văzut pe tipul ăla din club?

–          Pur şi simplu… mi-a plăcut când l-am văzut, cum arată. Iar atunci când i-am întâlnit privirea am simţit cum îmi ard obrajii şi palmele mi-au transpirat. Aveam o emoţie pe care nu o puteam controla

–          Am înţeles, i-am spus aproape şoptit şi am tăcut. După două minute de tăcere, am intrat înapoi în casă pentru că amândoi dârdâiam de frig.

Acum când stau să mă gândesc la discuţia pe care am avut-o cu ea, îmi vine să râd şi mi-e ruşine, dar am fost sincer. Atunci simţeam că e ceva foarte important şi trebuia să-i spun ei lucrurile astea. Trebuia să aflu cum se simte altă persoană. Nu ştiu de ce.

Peste câteva zile de la discuţia noastră m-am întâlnit din nou cu ea şi am făcut-o să îmi promită că nu spune la nimeni. S-a jurat.

Întoarcerea la căldură nu mi-a făcut bine deloc. Camera se învârtea exasperant de repede, iar basul îmi omora urechile. Fumul de ţigară în combinaţie cu mirosul de parfum şi de transpiraţie se transformase într-o monstruozitate care mă tot împungea în stomac şi eu îmi masam gâtul să încerc să nu vomit. Mă aşezasem pe un scaun şi încercam să mă liniştesc. Mirosul de alcool din pahare, vorbăria şi râsetele mult prea zgomotoase îmi provocau o durere de cap. Voiam să-mi revin, închizând ochii, dar nu ajută deloc cu învârtitul. Plănuiam să mă duc la iubita mea şi să-i spun că vreau să plecăm, numai că îmi era foarte greu să mă mişc. La un moment dat a venit ea la mine, iar eu mi-am exprimat dorinţa de a pleca.

–          Da’ unde să te duci acum? Nu e nici 12. Hai să mai stăm.

–          Tu rămâi cu chitaristul tău, eu plec. Am vorbit rar, sprijinindu-mă cu coatele pe genunchi

–          Ce?

–          Cu noul tău iubit… da ai plănuit bine, că ştii, că de revelion, se zice, că trebuie să porţi ceva nou ca să ai noroc tot anu. Tu cu ăla. Eu plec. Tot încercam să plec, însă nu prea reuşeam să mă ridic.

–          Ce-i cu tine? De ce eşti aşa?

–          Nimic, acum eu plec.

–          Unde pleci aşa, nu vrei să dormi puţin? Să îţi mai revii?

–          Nu, în sfârşit reuşisem să mă ridic. Mi-am făcut loc până pe hol, legănându-mă. Apoi a început adevărata aventură. Eram aplecat, căutându-mi adidaşii, într-o mare de încălţăminte. Tot bâjbâind aşa aplecat, monstrul m-a împuns din nou în stomac şi eu nu am mai putut să mă protejez. Am vomat într-un ghiveci aflat pe hol. Am simţit o uşurare teribilă, ca şi cum mi-aş fi dat jos un rucsac greu de pe spate. Atunci ea s-a grăbit lângă mine şi a început să mă dezmiardă cu o mână pe cap. Mi-a dat adidaşi, m-a încălcat, m-a îmbrăcat cu paltonul, apoi s-a îmbrăcat şi ea şi am păşit, împreună, cu grijă, pe scări până când am ajuns în stradă.

–          De ce ai vrut să mă faci gelos?, am zis în timp ce mergeam în josul străzii căutând un taxi.

–          Eşti gelos?

–          Normal, ai stat toată noaptea cu ăla

–          Ce drăguţ, parcă ziceai că nu poţi fi gelos? Nu mi-ai zis tu odată aşa?

–          Nu îmi amintesc de aşa ceva

–          Bineînţeles, nu îţi mai aminteşti ce ai făcut acu câteva ore, a spus ea blând, apoi a râs puţin. Am râs cu fetele de Alex. Ştiu că nu e frumos, dar ai fi râs şi tu dacă veneai cu mine. Nu pot să cred că-ţi închipuiai că îmi place de el.

–          Ba da. Uite că mi-am închipuit. De ce nu mi-ai zis?

–          De ce nu m-ai întrebat. Şi ar trebui să ai încredere în mine, iar dacă aş fi vrut să te fac gelos… a zâmbit, râzând uşor, ai fi văzut tu.

După câteva minute de tăcere, mi-am deschis din nou gura.

–          Ştii cât eşti de frumoasă?, i-am zis şi m-am oprit din mers

–          Ştiu.

–          Ştii cât de mult îmi plac picioarele tale?

–          Ştiu.

–          Ştii cât de mult îmi place să te fac să râzi? Şi cât de mult îmi place râsul tău.

–          Ştiu.

–          Ştii… mai voiam să zic ceva dar, dintr-o dată, s-au auzit nişte bubuituri, iar cerul a fost străbătut de câteva raze de lumină şi de pe un balcon de la etajul 1 al unui bloc am auzit o urare la unison „La mulţi ani!”.

–          Îmi pare rău..

–          Ştiu. Mi-a zâmbit şi şi-a trecut mâna prin părul meu. M-a privit şi şi-a lipit buzele de nasul meu, în chip de sărut. Acela a fost unul din momentele când mi-am dat sema că mă iubeşte cu adevărat.

–          Ştii cât te mult te iubesc?

–          Da, acum, hai să te duc acasă.

3 thoughts on “Decembrie

  1. Pingback: Martie « Leafs in february

  2. Pingback: Mai. « Leafs in february

  3. Pingback: Ultimul capitol. August. « Leafs in february

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s