Narcis si Gura-de-Aur. Herman Hesse

Nu am mai scris de ceva vreme despre carti. Uite ca aceasta opera a lui H. Hesse mi-a deschis apetitul pentru povestire. Clar, aceasta carte va ramane cu mine multa vreme. La mine, cu cartile se poate intampla ca si cu filmele. Poate intr-un film  imi place imaginea sau poate modul cum actorii au reusit sa redea trairile pe ecran. Acelasi lucru se intampla si in cazul cartilor. Cateodata imi place o carte doar pentru actiune, poate pentru modul interesant de a reda povestirea sau ideea principala. “Narcis si Gura-de-Aur” reuseste sa adune multe dintre aceste criterii si reuseste sa-mi dea acea stare pe care doar unele opere izbutesc . Acea stare care te faci sa vrei sa citesti cat mai mult, dar in acealasi timp exista si un sentiment de teama, teama de a nu sfarsi cartea prea repede.

In opinia mea, “Narcis si Gura-de-Aur” are doua mari calitati. Are un fir narativ cursiv, interesant, care te face curios si vrei sa afli prin ce peripetii mai trece Gura-de-Aur, dar sunt elucidate sau doar discutate unele idei care ne framanta pe toti de-a lungul vietii. Care este drumul, scopul nostru in viata, diferenta dintre natura si stiinta, ce inseamna a iubi, de ce omul creaza, sculpteaza, modeleaza etc si multe altele. Pentru mine si poate si pentru multi dintre voi, aceste caracteristi sunt foarte importante intr-o carte. Altfel, daca ar exista doar prima trasatura, adica un fir narativ interesant, ar fi o poveste frumoasa, insa doar atat. Daca ar fi o insiruire de discutii despre iubire, stiinta, religie, ar fi ceva greoi, neinteresant pentru multi. Imbinarea celor doua taramuri rezulta o opera frumoasa, interesanta. Asta a reusit Herman Hesse cu aceasta carte, mai mult decat in “Lupul de stepa”.

“Jocul cu margele de sticla” sper sa fie ceva asemanator, insa mai mult si mai bine, avand in vedere faptul ca este considerata cea mai mare opera a lui.

Un scurt rezumat: Gura-de-Aur, elev intr-o manastire, este convins, ii este aratat faptul ca viata lui nu este destinata in manastire, ci in lumea mare. Astfel, Gura-de-Aur purcede la drum si va descoperi ce inseamana iubirea, prietenia, arta, moartea si scopul lui.

Este un roman interesant, a carui actiune nu m-a plictisit, mi-a dat de gandit si este usor de citit, desi, cateodata, paginile abunda cu propozitii lungi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s