April fool-Recomandari filme

Wow, that was lame. Am scris doar un articol toata luna aprilie, dar asta nu inseamna ca nu am vazut filme, ci doar ca am fost foarte lenes. Planuisem sa mai scriu, mai in detaliu, despre inca vreo 2-3 filme, dar nu am reusit, evident. Urmeaza sa va zic in continuare ce filme am vizionat, daca merita sau nu sa le vedeti.

1. Highly Recommended

bscap0089

Fanny and Alexander

  • Fanny and Alexander (1982) – Bun, de altfel si singurul despre care am scris ceva.
  • The Lego Movie (2014) – E foarte ciudat. Inainte sa-l vad nu mi-l inchipuiam ca o sa-l trec la categoria asta. Really good fun, una dintre cele mai bune comedii din ultimii ani. Si nici macar nu sunt fan lego.

2. Recommended

bscap0091

The Cranes Are Flying

  • Mean Streets (1973) – Scorsese prin acest film reuseste sa creeze o atmosfera de tinerete, cu fete, baieti si petreceri  cu  iz mafiot. E primul film al lui Scorsese “boys wanna be gangster”, unul promitator, dar inca nu copt.
  • Enemy (2013) – Un film interesant adaptat dupa un roman interesant a lui Saramago. Enemy se indeparteaza putin de actiunea din carte si interpreteaza altfel aspectele acestei dedubluri. E un film bun care o sa te lase cu o groaza de intrebari la final.
  • Three Colors: Blue, White, Red – Mi-a placut aceasta trilogie, dar parca nu e atat de buna pe cat imi aduceam aminte (vazusem Blue si Red acum cativa ani). Blue si Red au acelasi ton, iar White face discordanta cu un ton mai comic, jucaus. Blue este capul de afis al trilogiei, asa ca daca nu-ti place asta nu are rost sa le vezi si pe celalalte doua.
  • The Red Shoes (1948) – Are la baza basmul lui Hans Christian Andersen cu acelasi nume, iar filmul este o reinterpretare a povestii. Un film ce m-a prins cu imagini frumoase, cu o interpretare buna din partea lui Moira Shearer si a lui Anton Wallbrook. Un film despre pasiune, sacrificiu, iubire si….balet.
  • The Cranes are Flying (1957) – Filmul a intrat la aceasta categorie datorita imaginii excelente realizate de Mikhail Kalatozov impreuna cu directorul de imagine. Povestea este cam simpla, cam fada, fara prea multa incarcatura, dar imaginea. Imaginea. Nu glumesc, unul dintre cele mai frumoase filme vazute de mine. Excelent.
  • The Player (1992) – Robert Altman. De cand vreau sa vad un film de la omu’ asta, dar il tot ratez. Debutez in taramul cinematografic al lui Altman cu acest “The Player”, o satira a sistemului Hollywoodian. Nu ma asteptam sa fie atat de bun, un film ce se incheie perfect, precum un scenariu facut la comanda. O sa mai revin in lumea lui Altman si va recomand si voua sa faceti o vizita.
  • Anchorman 2 (2013) – Ba ce m-am distrat cu asta: retard, comic, Will Ferrell amuzant, glume bune si tot tacamul. Singurul minus ar fi ca isi prelungeste sederea cu vreo 30 de minute (daca ar mai fi taiat din el-mai ales partea cu orbirea- ar fi fost un produs mai bun, mai dinamic).
  • Diner (1982) – Un film “micut” despre patru baieti deveniti barbati. Mi-a placut atmosfera, mi-au placut discutiile si copilariile lor, iar actorii au fost excelenti, cu Mickey Rourke in frunte. Mi-a facut o impresie placuta  chiar si de Daniel Stern (unul dintre hotii din Home Alone).
  • Mildred Pierce (1945) – M-a bucurat acest film noir cu Joan Crawford in rol principal. Mi s-a parut interesant ca nu este o melodrama despre o crima (desi ambele elemente sunt prezente), ci mai degraba despre puterea banilor si o examinare statusului social.  As usual: linii de dialog memorabile, imagini frumoase alb-negru si ceva twisturi pentru toata lumea.
  • Blue Velvet (1986) -Si acum parca mai am ecoul melodiei Blue Velvet cantat de Isabella Rosellini. Obsedanta. Este un film ciudat, precum un basm intr-un cadru horror: cu pompieri ce fac cu mana cand trec pe strada, cu glume despre copaci la radio si asa mai departe, dar in acelasi timp vedem viol, violenta si crima.

3. Meh

bscap0092

L’Atalante

  • The Hunger Games: Catching Fire (2013) – Nu am fost niciodata fan Hunger Games. Nu m-a interesant povestea sau ideea din spatele filmului, dar am vazut asta pentru ca Jennifer Lawrence. Entertaining enough, but not much else.
  • Syndromes and a Century (2006) -Regizorul ne arata contrastul dintre vechea Thailanda si noua, moderna Thailanda, dar parca ne spune in acelasi timp ca nu mare lucru s-a schimbat. Are cateva scene interesante, insa in mare parte m-a plictisit.
  • The 39 Steps (1935) – Not bad, not great, but meh. Un Hitchcock tanar care mai avea de invatat pana la excelentul Vertigo din 58.
  • L’Atalante (1934) – E destul de greu sa critici un film ca asta, mai ales in 2-3 propozitii cum o fac eu aici. E greu pentru ca acest film, ca si altele, a reprezentat un progres tehnologic, a abordat o noua metoda de a spune o poveste etc. Asemenea Citizen Kane (caruia ii vad un merit mult mai mare) si L’Atalante a facut schimbari in cinema si ar trebui apreciat pentru asta, dar nu am simtit acel click la filmul asta. M-a lasat indiferent.
  • Venus in Fur (2013) – Cel mai recent film al lui Polanski cu sotia sa (Emmanuelle Seigner) si Mathieu Amalric in singurele doua roluri. O furtuna de dialog, in care actrita ce incearca sa-l convinga ca este potrivita pentru rol devine si muza, si zeita si multe altele.  Cateodata merge, alteori nu prea.
  • Stolen Kisses (1968) – Ma asteptam la ceva mai mult de la Truffaut cu acest film. N-am simtit nimic extraordinar aici. Recomand in schimb: 400 blows si/sau La nuit Americaine.
  • Animal Kingdom (2010) – Credeam ca o sa fie mai bun, in special dupa ce am citit recenziile pozitive, daaar n-a fost impresionant. Prima parte m-a tinut cat de cat atent la ce se intampla apoi mi-am cam pierdut interesul. Singurul lucru imprevizibil aici este finalul, dar care oricum nu mai conteaza.

4. Not Recommended *wasted time

The Immigrant

The Immigrant

  • The Immigrant (2013) – Un film prost si nici macar vedete precum Marion Cotilard sau Joaquin Pheonix nu-l poate salva. Poveste generica, personaje lipsite de substanta, chiar si jocul actorilor nu prea e convingator (si din cauza materialului cu care se lucreaza). O scena-doua frumos concepute, filmate, pe ici, pe colo dar cam atat
  • Love Songs (2007) – Un film muzical despre iubire. I know, I know. Stiam la ce sa ma astept si nu m-a deranjat atat de mult scenele de cantat, ci faptul ca nu ne spune nimic nou despre iubire, gelozie, sexualitate etc. Same old stuff you would expect.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s