July-films-Recomandari

Ran

Ran (1984)

1. Highly Recommended

Ida (2014) -Pawel Pawlikowski- Am auzit numai lucruri bune despre filmul asta inainte sa-l vad. Nu am fost dezamagit si vi-l recomand si voua. O poveste simpla, emotionanta despre o fetita orfana ce a fost crescuta intr-o manastire de catre maicile de acolo. Inainte ca si ea sa devina calugarita, Ida trebuie sa-i faca o vizita singurei rude in viata, matusa acesteia. Apoi cele doua pleaca intr-o calatorie pentru a descoperii ce se intamplat cu parintii ei. Foarte frumos filmat, foarte bine conceput. De vazut

Ran (1984) -Akira Kurosawa- Adaptarea lui Kurosawa a operei Regele Lear a lui Shakespear. Actiunea se muta in Japonia medievala, iar cele trei fiice se transforma in fii. Hidetora, mare razboinic si conducator al unui regat mare, isi imparte imparatia celor 3 fii. Rezulta nemultumiri si totul genereaza intr-un razboi civil. Un film excelent despre razboi, cruzime, loialitate, batranete si karma. Desi este lung (2 ore si 40 de minute) nu m-am plictisit, chiar daca ma gandeam ca ar fi putut fi putin mai scurt (nu am reusit sa stabilesc exact ce ar fi trebuit taiat).

Angel Heart (1987) -Alan Parker- Un fel de Chinatown (poate si de asta mi-a placut asa de mult) cu accente de supranatural, cu o poveste bine inchegata si surprinzatoare. O poveste demna de cartile cu detectivi (din alea noir-hard boiled), cu destul de multe momente memorabile (I have a thing for chickens), cu o cinematografie excelenta, frumos iluminat si cu un Mickey Rourke in forma mare.

1973, THE LONG GOODBYE

The Long Goodbye (1973)

2. Recommended

A Streetcar named Desire (1951) -Elia Kazan-  Steellaaaa. Stellaaa. Striga Marlon Brando din toti rarunchi, cu tricoul rupt, implorand-o pe sotia lui sa se intoarca acasa. Oferindu-ne o monstra de actorie de calitate, iar astfel devenit un adevarat movie star. Scenariul, in sine, nu m-a pasionat prea tare, multe teme fiind abordate si alte productii ce au urmat, dar Brando a facut ca acest film sa merite fiecare minut scurs. Bruta simpla din piesa de teatru se transforma sub bagheta lui Marlon Brando, ramane aceeasi bruta, pe care vrei sa o urasti, dar actorul reuseste sa atraga si simpatia spectatorilor.

The Long Goodbye (1973) -Robert Altman-  Altman l-a luat pe Elliot Gould (pe care eu il stiam doar din Friends-tatal lui Monica si Ross) si l-a pus in pielea detectivului Philipe Marlow, personaj creat de romancierul Raymond Chandler. Si bine a facut. Gould e foarte cool, istet, fumeaza in continuu si este prins intr-un mister pe care trebuie sa-l dezvaluiasca. Povestea te duce de mana prin tot felul de complicatii pana la finalul foarte satisfacator.

Ernest & Celestine (2013). O animatie frantuzeasca foarte draguta, care chiar daca are o poveste/morala simpla e imposibil sa nu o placi. Am indragit-o imediat pe Celestine cu vocea ei frumoasa (voice-acting-ul original in franceza), iar ursul mare si somnoros e o sursa de amuzament. Nu este o chestie foarte complicata, dar e charming si-l recomand tuturor iubitorilor de animatii.

Beauty and the Beast (1946) -Jean Cocteau- Nu e animatia si nici remake-ul asta nou cu Vicent Cassel in rolul bestiei, ci e originalul lui Jean Cocteau. E fascinant cat de frumos este acest film. Are o cinematografie excelenta cu cadre impresionante, si efecte speciale superbe (a fost facut in 1946!). Povestea este aceeasi, nimic surprinzator, dar il recomand cu toata inima iubitorilor de cinema, de tehnica de film. Impresionant (repet, 1946!)

The Sun in a Net (1962) -Stefan Uher-  Al doilea film pe care-l vad, apartinand noului val de film cehoslovac ( the ear-vezi categoria meh), care mi-a placut mult mai mult decat primul. O examinare a iubirii juvenile, a inocentei si a copilariei. Fajolo si Bela sunt doi adolescenti ce se impotrivesc societatii si conventiile acesteia, dar totul este pentru a-si ascunde frica de a se maturiza, de viata de adult,  spuse in contextul unei eclipse de soare (ce avea loc o data la 120 de ani) si faptul ca Bela trebuie sa aiba grija de mama ei oarba (care mai tot timpul vrea sa vada, sa stie cum este peisajul, cum arata eclipsa).

Sweet Smell of Success (1957) -Alexander Mackendrick- Angry people being mean to each other. Povestea nu este foarte complexa, dar modul cum oamenii astia se intorc unul impotriva celuilalt este fascinant. Fiecare ar face ceva pentru a ajunge putin mai sus.

Saving Private Ryan (1999) -Steven Spielberg- Asta e genul ala de film care face sa-mi fie rusine de rasa umana. Serios. Cand vezi atat macel, atat de multa absurditate, e imposibil sa ramai indiferent. Spielberg se pricepe sa dirijeze actiunea de razboi si are un talent aparte sa arate suferinta soldatilor in transee si sa emotioneze spectatorul. A castigat destule premii Oscar (cel mai bun regizor, cea mai buna imagine plus alte 3) si ar fi meritat sa ia acasa premiul si pentru cel mai bun film (Shakespear in Love mi-a placut, dar nu merita marele premiu)

Brigitte-Bardot-Juliete-Hardy

…And God Created Woman (1956)

3. Meh

Neighbours (2014) -Nicholas Stoller-  Seth Rogen a inceput sa faca filme mai bune decat in anii trecuti, dar nu atat de bune. Neighbours are momentele lui amuzante, povestea nu formeaza cliseul perfect si-si face un loc al ei, dar nimic de speriat. Intr-o zi de weekend cand aveti chef de ceva usurel, de vara.

Modern Romance (1981) -Albert Brooks- Brooks incearca sa dea un nou spin asupra genului de rom-com, dar nu-i reuseste prea bine. El joaca si rolul principal, al unui editor de film care are o relatie tumultoasa cu prietena lui in care se tot despart si se impaca. Are cateva comice si surprinde bine anumite momente/scene dintr-o relatie, dintr-o iubire moderna. But it’s no Woody Allen.

A Man Escaped (1956) -Robert Bresson- Il respect enorm pe Bresson, dar filmul acesta nu m-a prins. Interesanta ideea si abordarea, cu incadrari frumoase, insa foarte incet.

Three Kings (1999) -David O. Russel- Se termina razboiul in Siria, iar 4 soldati vor sa plece acasa cu ceva mai mult decat medalii in piept si se decid sa jefuiasca unul dintre buncarele lui Saddam, plin cu aur. Clooney, Walhberg, Ice Cube si inca unu (cam neinteresant) gasesc bunckerul….and everything goes to shit in a matter of minutes. Critica asupra razboiului (de vreo 2-3 ori se intreaba militari de ce dracu se lupta in razboiul asta), exlozii, distractie, drama si putin patriotism. Mi-a placut dinamica filmului.

Rebecca (1940) -Alfred Hitchcock- Sorry, master Hitchcock, dar asta intra la meh. I didn’t feel this one, nici povestea nu m-a interesat prea mult, nici personajele, doar schimbarea narativa pe final m-a trezit din plictiseala in care eram.

The Ear (Ucho-1970) -Karel Kachyna- Aduce prea mult cu Who’s Afraid of Virginia Woolf ca sa nu fie comparat cu asta. Iar eu cred ca are de suferit in aceasta comparatie pentru ca filmul cu Elizabeth Taylor e superior din punctul asta de vedere. Dar Ucho vine si cu o parte de spionaj, ascultarea de telefoane, frica de tovarasi sefi, eliminarea din sistem etc.

…And God Created Woman (1956) -Roger Vadim- Doamne! Cat de frumoasa era Brigitte Bardot; sexy, frumoasa, copilaroasa, rasfatata si face ca filmul asta sa mearga doar datorita ei. Povestea e simpla si destul de insipida, dar merita o vizionare doar pentru focoasa frantuzoaica.

Hero (2002) -Yimou Zhang- Uau, filmul asta are imagini atat de frumoase, iar luptele sunt excelente. Mi-au placut extraordinar de mult scenele de actiune, parca desprinse din vis, cum plutesc eroii si cum se sugereaza violenta fara arata o dara de sange. Din punctul asta nu am ce sa-i reprosez. Numai ca accentele naratiunii sunt aplasate prost, la un moment dat, tot ce voiam sa vad era ce se intampla intre eroul nostru si rege (iar filmul intarzie asta, in mod deliberat si plictisitor).

At Middleton (2014) -Adam Rodgers- Seamana prea mult cu trilogia lui Linklater-Before- ca sa nu-i acord o sansa lui Middleton. Plimbarea de o zi, respectiv indragostirea, are loc la un campus de colegiu intre doi parinti care si-au adus odraslele sa viziteze. Andy Garcia nu prea mi-a placut, insa Vera Farmiga (draga de ea) e incantatoare si face un rol foarte bun. Are cateva momente dragute, dar ii lipseste profunzimea intalnita in filmele lui Linklater.

Mistaken_For_Strangers_Dogwoof_Documentary_800_533_85

Mistaken for Strangers (2013)

4. Not Recommended (waste of time)

Mistaken for Strangers (2013) -Tom Berninger- Nu mi-a placut deloc. Nu stiu la ce ma asteptam, dar sigur nu la asta. Adica documentarul asta e mai degraba despre cat de prost e fratele lui Matt Berninger (solistul The National), chiar regizorul, Tom. Acesta intra numai in belele din cauza idioteniei de care da dovada (sa fie un joc pt camera?). Foarte putine momente surprind atmosfera din jurul trupei si ce inseamna The National. Eu nu ti l-as recomanda nici macar daca esti fan. Sa-i auzim cu bine weekendul viitor, la Summer Well:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s